|
|
| |
Asistenţă judiciară
Informare privind ajutorul public judiciar
Potrivit dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ce are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, se acordă ajutor public judiciar în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă şi asigurări sociale, precum şi în alte cauze, cu excepţia celor penale.
Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.
Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.
Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanţei competente pentru soluţionarea cauzei în care se solicită ajutorul. În cazul ajutorului public judiciar pentru punerea în executare a unei hotărâri, cererea este de competenţa instanţei de executare.
Informare privind asistenţa juridică şi reprezentarea
În materie civilă
În marea majoritate a cazurilor persoana fizică şi juridică, parte în procesul civil, nu e obligată să se prezinte în faţa instanţei personal, ci poate fi reprezentată.
Prin reprezentanţi se înţeleg persoanele împuternicite să îndeplinească în cadrul unui proces acte procesuale în numele şi în interesul părţilor care nu doresc sau nu pot să se prezinte la chemarea organelor judiciare.
Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoana fizică şi juridică în faţa tuturor instanţelor. Între parte şi avocat se va încheia un contract de asistenţă juridică ce prevede în mod expres împuternicirile pe care clientul le conferă avocatului; acesta se va legitima în faţa instanţei cu împuternicire avocaţială.
Profesia de avocat poate fi exercitată numai de către cei care sunt membrii ai Uniunii Naţionale a Barourilor din România, conform Legii nr. 51/1995 modificată şi completată prin Legea nr. 255/2005.
Mandatarul ne-avocat poate reprezenta o parte dacă are procură scrisă sub semnătură legalizată sau dacă acest drept i-a fost dat de parte în faţa instanţei, în cursul şedinţei de judecată.
De asemenea, în cererea de chemare în judecată trebuie să se arate că cel care o introduce are calitatea de reprezentant.
Procura trebuie să prevadă expres că se referă la reprezentarea în faţa instanţei.
Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în instanţă numai dacă acest lucru este prevăzut expres în procură. În acest caz, mandatul se consideră dat pentru toate actele judecăţii. Totuşi, pentru actele procesuale de dispoziţie (renunţare la judecată, tranzacţie etc.), este nevoie de o procură specială.
Cu toate acestea, mandatarul care nu este avocat nu va putea pune concluzii decât prin avocat. Excepţie fac licenţiaţii în drept care îşi reprezintă, în faţa judecăţii, rudele sau mandatarul care reprezintă pe soţ sau o rudă până la gradul IV.
În materie penală
Partea vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot fi reprezentate în orice fază a procesului penal, reprezentantul acestora având dreptul de a formula cereri, întrebări, de a asista la efectuarea unor acte de urmărire penală, de a propune probe, de a ridica excepţii şi de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor instanţei.
În ce-l priveşte pe învinuit sau inculpat, legea prevede că poate fi reprezentat de un mandatar în următoarele situaţii:
- în faza de urmărire penală, doar la efectuarea anumitor acte (percheziţii, cercetări la faţa locului, autopsii), la celelalte fiind nevoie de prezenţa personală a acestuia sau de un mandat special;
- în faza judecăţii - atât în prima instanţă, cât şi în căile de atac.
Avocatul, poate participa în procesul penal, în calitatea sa de apărător al părţii, în două modalităţi:
- prin desemnarea sa de către parte, aceasta având posibilitatea de a-şi alege un avocat care să-i susţină interesele;
- prin desemnarea din oficiu de către organul judiciar competent (legea prevede anumite cazuri în care asistenta juridică este obligatorie pentru învinuit sau inculpat). În aceste situaţii, dacă acesta nu şi-a ales apărător, se vor lua măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu.
Asistenţa juridică este obligatorie în următoarele situaţii:
1. Învinuitul sau inculpatul este:
- minor;
- militar în termen, militar în termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituţii militare de învăţământ;
- internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ;
- arestat, chiar în altă cauză.
2. În cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani sau când instanţa apreciază că inculpatul nu şi-ar putea formula singur apărarea (doar în faza judecăţii).
Avocatul va exercita drepturile procesuale ale părţii pe care o apără, putând lua legătura cu aceasta în mod nelimitat. În mod excepţional, inculpatului arestat îi poate fi interzis dreptul de a lua contact cu apărătorul său, doar pentru motive întemeiate şi pentru o perioadă limitată.
Avocatul are dreptul de a asista la efectuarea actelor de urmărire penală, de a lua la cunoştinţă despre starea dosarului, de a formula cereri, de a ridica excepţii, de a pune concluzii şi de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor.
Apărătorul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure părţii asistenţă juridică, indiferent de faza procesului penal, în cazul nerespectării acestei obligaţii, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate sesiza conducerea baroului de avocaţi pentru a lua măsuri.
|
|
|
